Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais—From Fail to Glory
- 1 “George Enescu” National University of Arts, Iaşi, Romania
Abstract
We propose to present how the socio-political context can influence the success/recognition or failure of a creature as well as the value of an artist, in this case the playwright Pierre-Augustun Caron de Beaumarchais. Its existence and creative activity took place during the French Enlightenment, a period with many ideological and aesthetic changes. If, through the social order, part of his creation was forbidden and accepted after several revisions, full success was through taking over and transfiguration into the work of creation. We especially refer to Figaro’s Wedding and Barber of Seville, comedies that have been translated into opera pages by composers Wolfgang Amadeus Mozart, Gioacchino Antonio Rossini and Giovanni Paisiello.
- Beaumarchais (1967). Nunta lui Figaro. Bucureşti: Prefaţă Mihai Murgu, Editura pentru Literatura.
- Gheorghiu & Cucu (1966). Istoriateatrului Universal, Vol. II. Bucureşti: Editura Didacticăşi Pedagogică.
- Hugh, T. (2006). Beaumarchais in Seville: An Intermezzo (pp. 7-8). New Haven, CT: Yale University Press.
- Pandolfi, V. (1971). Istoria Teatrului Universal, Vol. II. Bucureşti: Editura Meridiane.
- Pascu, G., & Boţocan, M. (2003). Carte de istorie a muzicii, Vol. I. Iaşi: Editura Vasiliana 98.
- Sadoveanu, I. M. (1973). Istoria universală a dramei şi teatrului, Vol. II. Bucureşti: Editura Eminescu.
- Sbîrcea, G. (1964). Rossini. Bucureşti: Editura Muzicală.
- ştefănescu, I. (1996). O istorie a muzicii universale, Vol. II. Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române.
- ştefănescu, I. (2002). O istorie a muzicii universale, Vol. IV. Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române.
- Weinenberg, I. (1962). Mozart. Bucureşti: Editura Muzicală,.
- Wood, J. I. (1964). Introduction, the Barber of Seville/the Marriage of Figaro. London: Penguin Classics.
- Zamfirescu, I. (1973). Panorama dramaturgiei universale. Bucureşti: Editura Enciclopedică Română.